- cenuroza
- cenuróza žDEFINICIJApat. bolest mozga u životinja, uzrokuje ju ličinka trakaviceETIMOLOGIJAprema imenu uzročnika Taenia coenurus + -oza
Hrvatski jezični portal. 2014.
cenuroza
Look at other dictionaries:
cenuroză — CENURÓZĂ, cenuroze, s.f. Boală parazitară, mai ales la oi, provocată de larva teniei şi localizată la creier; capie, căpială, căpiere. – Din fr. cenurose. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CENURÓZĂ s. (med. VET.) capie, căpială, (pop … Dicționar Român
cenuroza — ż IV, CMs. cenurozazie, blm zootechn. «ciężka choroba niektórych zwierząt, głównie owiec i kóz, spowodowana obecnością w ich mózgowiu larw tasiemca kręćkowego; objawia się niepokojem i kręceniem się w koło; kołowacizna, kręciek» ‹n. łac. z gr.› … Słownik języka polskiego
capie — CÁPIE s.f. Boală a ovinelor, bovinelor, caprelor şi cailor (provocată de localizarea la creier a teniei) care se manifestă prin ameţeli, convulsii şi mişcări repezi şi dezordonate; cenuroză, căpială. ♦ Animal care suferă de această boală. – cf.… … Dicționar Român
căpială — CĂPIÁLĂ, căpieli, s.f. (Rar) Cenuroză, căpiere, capie. [pr.: pi a ) – Căpia + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂPIÁLĂ s. v. cenuroză. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CĂPIÁLĂ s. v. alienare, alienaţie,… … Dicționar Român
căpia — CĂPIÁ, căpiez, vb. I. intranz. 1. (Despre ovine şi bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. fig. (fam.) A se scrânti, a se ţicni, a înnebuni. [pr.: pi a] – Din capiu. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂPIÁ vb. v. aliena, înnebun … Dicționar Român
căpiat — CĂPIÁT, Ă, căpiaţi, te, adj. 1. (Despre ovine şi bovine) Atins de cenuroză. 2. fig. (fam.) Scrântit, ţicnit, nebun. [pr.: pi at] – v. căpia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂPIÁT adj., s. v. alienat, dement, descre ierat … Dicționar Român
căpiere — CĂPIÉRE, căpieri, s.f. (Rar) Faptul de a căpia; cenuroză, căpială. [pr.: pi e ] – v. căpia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 căpiére s. f. (sil. pi e ), g. d. art. căpiérii; pl. căpiéri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
răsfug — RĂSFÚG s.m. 1. (Şi în sintagma răsfug alb) Boală contagioasă a oilor şi a caprelor, care se manifestă prin încetarea secreţiei lactate; agalactie. 2. Antrax. 3. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu rămurele subţiri, verzi şi aproape lipite… … Dicționar Român
