- plesni
- plȇsnī prid.DEFINICIJAkoji se odnosi na ples, koji služi za ples [plesna dvorana; plesni korak]ETIMOLOGIJAvidi plesati
Hrvatski jezični portal. 2014.
plesni
Look at other dictionaries:
plesni — PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. intranz. A crăpa, a se sparge (cu violenţă şi de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variaţii de temperatură etc.; spec. a exploda. ♢ expr. A plesni de... = a nu mai putea de … Dicționar Român
plesni — plesnì interj.: Žibižirkšt, plesnì – smarkus arklio suraginimas Šts … Dictionary of the Lithuanian Language
plêsnī — plêsn|ī prid. koji se odnosi na ples, koji služi za ples [∼a dvorana; ∼i korak] … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
crăpa — CRĂPÁ, crăp, vb. I. 1. intranz. şi refl. (Despre obiecte) A se desface (în mod brusc) în mai multe bucăţi; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.; a se sparge. ♢ expr. Unde dai şi unde crapă, se spune atunci când se obţin cu totul alte… … Dicționar Român
plésen — sni ž (ẹ̑) glivična bolezen, ki se kaže kot belkasta, sivkasta, zelenkasta prevleka na rastlinah, organskih snoveh: krompir, trte je napadla plesen; škropiti proti plesni // taka prevleka na rastlinah, organskih snoveh: obrezati plesen na siru;… … Slovar slovenskega knjižnega jezika
pocni — POCNÍ, pocnesc, vb. IV. 1. intranz. A răsuna cu un zgomot scurt şi sec; a detuna. ♦ (Despre uşi, ferestre etc.) A se izbi, a se trânti cu putere şi cu zgomot. ♦ fig. A izbucni pe neaşteptate, a se declanşa. ♦ (Despre încheieturi, oase, degete) A… … Dicționar Român
altoi — ALTÓI1, altoaie, s.n. Ramură mică detaşată dintr o plantă mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [pl. şi: altoiuri] – Din magh. oltvány. Trimis de cata, 29.01.2006. Sursa: DEX 98 ALTOÍ2,… … Dicționar Român
plesnit — PLESNÍT1 s.n. Faptul de a plesni. [var.: pleznít s.n.] – v. plesni. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLESNÍT2, Ă, plesniţi, te, adj. Care e crăpat, spart, despicat. ♦ Care are crăpături, fisuri. [var.: pleznít, ă adj … Dicționar Român
plesnitură — PLESNITÚRĂ, plesnituri, s.f. Faptul de a plesni; lovire, izbire; zgomot produs de anumite lovituri. ♦ Crăpătură, fisură. [var.: pleznitúră s.f.] – Plesni + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLESNITÚRĂ s. 1. v. spărtură … Dicționar Român
sparge — SPÁRGE, sparg, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) preface în bucăţi, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. ♢ expr. (refl.) A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecinţele neplăcute ale… … Dicționar Român
