- oblica
- òblica žDEFINICIJAobli komad drveta dobiven od posječenog stabla piljenjem na dva krajaETIMOLOGIJAvidi obao
Hrvatski jezični portal. 2014.
oblica
Look at other dictionaries:
oblica — OBLICÁ, oblichez, vb. I. intranz. (Rar) A ocoli, a coti. – Din fr. obliquer. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 oblicá vb. (sil. bli ), ind. prez. 1 sg. oblichéz, 3 sg. şi … Dicționar Român
òblica — ž obli komad drveta dobiven od posječenog stabla piljenjem na dva kraja … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
oblică — ÓBLI//CĂ oblicăce f. mat. Linie dreaptă care formează cu un plan sau cu o altă dreaptă un unghi diferit de 00 sau de 900. [Sil. bli ] /<lat. obliquus, fr. oblique Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
oblíca — e ž (í) 1. v zvezi krompir v oblicah kuhan neolupljen krompir: jesti krompir v oblicah // nar. zahodno, v zvezi repa v oblicah kuhana neolupljena repa: v kotlu se je kuhala repa v oblicah // zastar. krompirjev olupek: med oblicami je našel še… … Slovar slovenskega knjižnega jezika
şanfren — ŞANFRÉN, şanfrenuri, s.n. (tehn.) Tăietură oblică a muchiilor unei piese metalice. – Din fr. chanfrein. Trimis de cata, 01.05.2004. Sursa: DEX 98 şanfrén s. n., pl. şanfrénuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ŞANFRÉN … Dicționar Român
oblicitate — OBLICITÁTE s.f. Proprietate a unei linii sau a unei suprafeţe de a fi înclinată faţă de o altă linie sau suprafaţă; poziţie oblică. – Din fr. oblicité. Trimis de ana zecheru, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 OBLICITÁTE s. (înv.) piezişitate.… … Dicționar Român
bară — BÁRĂ, bare, s.f. 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuinţări. 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive. ♢ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr o vergea groasă de metal montată între doi stâlpi. 3.… … Dicționar Român
bie — BIÉ s.n. Linie, direcţie oblică. ♢ loc. adj. şi adv. În bie = oblic. ♦ (concr.) Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. – Din fr. biais. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 bié s. n., art … Dicționar Român
obleţ — OBLÉŢ, obleţi, s.m. Peşte mic, zvelt, de culoare albă argintie, cu gura oblică, fără mustăţi, care trăieşte în apele dulci; albişoară, albiţă, sorean (Alburnus alburnus) ♢ Obleţ mare = peşte migrator, asemănător cu obleţul, lung, cu carnea grasă… … Dicționar Român
oblic — ÓBLIC, Ă, oblici, ce, adj. 1. Înclinat faţă de o dreaptă sau faţă de un plan; pieziş, plecat, aplecat. ♦ (Substantivat, f.) Dreaptă care face un unghi diferit de 0° sau de 90° cu o altă dreaptă sau cu un plan. ♦ (Despre cilindri şi prisme) Care… … Dicționar Român
