oratorica
Look at other dictionaries:
discurs — DISCÚRS, discursuri, s.n. Expunere făcută în faţa unei adunări; cuvântare. ♦ (Franţuzism înv.) Tratare în scris a unui subiect de natură ştiinţifică sau literară. – Din fr. discours, lat. discursus. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
Pasión según San Mateo — La Pasión según San Mateo (en alemán Matthäus Passion; en latín Passio Domini Nostri J. C. Secundum Evangelistam Matthaeum) BWV 244 es una pasión oratórica de Johann Sebastian Bach. Presenta el sufrimiento y la muerte de Cristo según el evangelio … Wikipedia Español
Pasión (música) — La Pasión es un género musical que consiste en la musicalización de un texto relacionado directamente con la pasión y muerte de Cristo. El texto se basa generalmente en alguno de los cuatro evangelios: según Mateo, Marcos, Lucas o Juan, aunque… … Wikipedia Español
artă — ÁRTĂ, arte, s.f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr o epocă, dintr o ţară etc.) care aparţin acestei activităţi. ♢… … Dicționar Român
cuvântare — CUVÂNTÁRE, cuvântări, s.f. Acţiunea de a cuvânta şi rezultatul ei; vorbire în public desfăşurată cu oarecare solemnitate; discurs. – v. cuvânta. Trimis de gudovan, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUVÂNTÁRE s. v. discurs. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
dicţiune — DICŢIÚNE, dicţiuni, s.f. Modul de a pronunţa cuvintele, silabele şi sunetele. ♦ (În teatru, cinematograf etc.) Artă de a pronunţa corect şi clar un text. [pr.: ţi u . – var.: dícţie s.f.] – Din fr. diction, lat. dictio, onis. Trimis de claudia,… … Dicționar Român
logos — LÓGOS, logosuri, s.n. 1. Termen folosit în filozofia materialistă antică pentru a denumi ordinea cosmică, raţiunea cosmică sau destinul, o ipostază a divinităţii, cuvântul divin. 2. (ir. şi fam.) Cuvântare, discurs. – Din ngr. lógos, fr. logos.… … Dicționar Român
oratoric — ORATÓRIC, Ă, oratorici, ce, adj. Care aparţine oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + suf. ic. Trimis de ionel bufu, 06.05.2004. Sursa: DEX 98 oratóric adj. m., pl. oratórici; f. sg. oratórică … Dicționar Român
