admirativ — ADMIRATÍV, Ă, admirativi, e, adj. (Adesea adverbial) Care exprimă, care arată admiraţie. – Din fr. admiratif, lat. admirativus. Trimis de ana zecheru, 12.08.2002. Sursa: DEX 98 admiratív adj. m., pl. admiratívi; f … Dicționar Român
maestru — MAÉSTRU, Ă, maeştri, stre, s.m. şi f. 1. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într un domeniu de activitate, fiind adesea considerată drept îndrumător, model, şef al unei şcoli, creator al unui curent etc. ♢ Concert maestru… … Dicționar Român
admira — ADMIRÁ, admír, vb. I. tranz. A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc. – Din fr. admirer, lat. admirari. Trimis de ana zecheru, 12.08.2002. Sursa: DEX 98 A admira ≠ a dispreţui, a detesta, a nesocoti Trimis de… … Dicționar Român
contempla — CONTEMPLARE VÍE s. v. intuiţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CONTEMPLÁ vb. I. tr., refl. A (se) privi lung (admirativ sau cu emoţie). [P.i. contémplu. / < fr. contempler, cf. lat. contemplare]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
femeiuşcă — FEMEIÚŞCĂ, femeiuşti s.f. Diminutiv al lui femeie; (admirativ) femeie drăguţă, vioaie, plină de temperament; (peior.) femeie rea, uşoară, neserioasă. 2. Femelă. [pr.: me iuş ] – Femeie + suf. uşcă. Trimis de ana zecheru, 03.05.2008. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român