- monarh
- mònarh2 m <V mȍnarše, N mn -rsi>DEFINICIJAonaj koji vlada u monarhiji, nasljedni vladalac; car, kraljETIMOLOGIJAvidi monarhija
Hrvatski jezični portal. 2014.
Hrvatski jezični portal. 2014.
monarh — MONÁRH, monarhi, s.m. Conducător suprem al unei monarhii; suveran. [var.: (înv.) monárc s.m.] – Din ngr. monárhis, germ. Monarch. Trimis de LauraGellner, 19.11.2007. Sursa: DEX 98 MONÁRH s. (pol.) 1 … Dicționar Român
mònarh — m 〈N mn rsi〉 zool. vrlo velik, narančastocrni leptir (Danaus plexippus) … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
monarh — mònarh1 m <N mn rsi> DEFINICIJA zool. vrlo velik, narančastocrni leptir (Danaus plexippus) ETIMOLOGIJA v. monarhija, monarh … Hrvatski jezični portal
monárh — a m (ȃ) v monarhističnih državah vladar: oblast monarha / absolutni monarh ki ima vso oblast v državi … Slovar slovenskega knjižnega jezika
monárh — s. m., pl. monárhi … Romanian orthography
rege — RÉGE, regi, s.m. 1. Suveranul unui regat, persoană care deţine puterea supremă într un regat; monarh. 2. fig. Cel care are poziţia cea mai însemnată într un domeniu oarecare, prin puterea, prin importanţa, prin competenţa sa. 3. Numele piesei… … Dicționar Român
absolutism — absolutísm s. n. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere. (< fr. absolutisme) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABSOLUTÍSM s.n. Regim politic propriu monarhiei absolute; putere absolută a unui monarh … Dicționar Român
suveran — SUVERÁN, Ă, suverani e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. 2. s.m. şi f.… … Dicționar Român
autocrat — AUTOCRÁT, autocraţi, s.m. (Adesea adjectival) Conducător al unui stat, cu puteri absolute; autocrator. [pr.: a u ] – Din fr. autocrate. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AUTOCRÁT s., adj. (pol.) 1. s. potentat, (înv.) autocrator … Dicționar Român
edict — EDÍCT, edicte, s.n. 1. (În Roma antică) Act prin care un magistrat făcea cunoscute normele de drept şi formele juridice aplicate în timpul magistraturii lui. 2. (În antichitate şi în evul mediu) Decret important cu caracter normativ dat de un… … Dicționar Român