- monofizit
- monofìzīt m <G monofizíta>DEFINICIJAsljedbenik i zagovornik monofizitizmaETIMOLOGIJAlat. monophysita ← grč. monophysítēs ≃ mono- + phýsis: priroda
Hrvatski jezični portal. 2014.
Hrvatski jezični portal. 2014.
monofizit — MONOFIZÍT, Ă, monofiziţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine monofizitismului, privitor la monofizitism. 2. s.m. şi f. Adept al monofizitismului. – Din fr. monophysite. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98 monofizít … Dicționar Român
monofizitism — MONOFIZITÍSM s.n. Doctrină creştină care susţine uniunea divină şi umană a lui Cristos într o singură natură. – Monofizit + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 monofizitísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
monofizitizam — monofizitìzam m <G zma> DEFINICIJA pov. rel. učenje koje poriče istovjetnost Kristove božanske naravi s običnom ljudskom naravi (5 7. st.) i tvrdi da je Krist imao samo božansku narav, usp. monoteletizam ETIMOLOGIJA vidi monofizit … Hrvatski jezični portal