prolepsă — PROLÉPSĂ, prolepse, s.f. Figură de stil sau de retorică prin care se preîntâmpină obiecţiile posibile ale adversarului. – Din fr. prolepse. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98 prolépsă s. f., g. d art. prolépsei; pl. prolépse Trimis … Dicționar Român
proleptic — PROLÉPTIC, Ă, proleptici, ce, adj. Referitor la prolepsă, de prolepsă. – Din fr. proleptique. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 proléptic adj. m., pl. proléptici; f. sg. proléptică, pl … Dicționar Român
precepţie — PRECÉPŢIE s. f prolepsă (3). (< lat. praeceptio) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
prolipsis — prolípsis, prolípsisuri, s.n. (înv.) prejudecată. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR prolípsis ( suri), s.n. – Prejudecată, superstiţie. ngr. πρόληψις (Gáldi 239). sec. XVIII, înv., este dubletul lui prolepsă, s.f. Trimis … Dicționar Român
subjecţiune — subjecţiúne s. f., pl. subjecţiúni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SUBJECŢIÚNE s.f. (Liv.) Ridicare a unei chestiuni, a unei probleme la care răspunde însuşi cel care a pus o. v. prolepsă. [pron. ţi u . / cf. fr.… … Dicționar Român